22 martie 2009

Prietenie


E ciudat...credeam ca numai eu sunt aia care mereu suferea, care mereu se gandea la baieti, si nu stia cum sa faca sa vada daca este online, sa vada cu cine mai umbla si tot asa.... Dar, suferintele mele erau nimicuri.
Multe fete pe care le cunosc incep sa sufere acum, cand eu... pentru baieti nu mai plang, am plans cand eram mai copila...
Dar e ciudat, ca printesa mea imi cere sfaturi, si eu nu stiu daca acele sfaturi sunt bune, mai ales ca si eu sunt un copil, de aceeasi varsta cu ea, si nu pot da cine stie ce sfaturi, mai ales in dragoste...
Nu as vrea sa fie ranita, asta este adevarul, tin prea mult la ea, mi-e ca o sora, care s-a nascut cu cateva luni inaintea mea, dar cu care ma inteleg atat de bine, bineinteles, ca mai mult imi iubesc sora adevarata, dar de cativa ani, pot spune ca am doua surori;)).
Si cum spuneam, nu vreau sa o vad suferind, si nu vreau sa o sfatuiesc de rau, dar... orice ar fi, chiar daca ar suferii enorm de mult, eu ii voi fi aproape, si o voi face sa rada, o voi ajuta sa treaca peste toate, sa redevina ceea ce era.

printesa mea= se stie...e prietena mea cea mai buna....e matza mea adorabila

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Universul asta e atat de incomod,plin de chestii fara rost,fara importanta,ocupat de oameni fara maniere,fara inima,sau cu inima de piatra,si oricat am lupta sa scapam dintr-ul loc,ne trezim in altul,care este mult mai incomod ca cel de care am scapat...