M-am speriat atat de tare, incat aveam tensiunea foarte mare cand am ajuns dupa-amiaza la doamna doctor.
Este ciudat cum eu imi doresc sa devin un doctor care isi iubeste cu adevarat munca, si nu o face pentru banii oamenilor, iar in perioada aceasta, dau numai de doctori care analizeaza cu adevarat situatia, te examineaza pana in cel mai mic punct, pentru a descoperi ce se intampla cu adevarat cu acel pacient.
Exact astea sunt "complimentele" pe care le pot oferi eu doamnei doctor, care are grija de mine, dar si domnului doctor de la O.R.L...
Continuarea saptamanii a fost din ce in ce mai ciudata...
Cum in fiecare dimineata citesc ziarele on-line, nu va spun cat de uimita am ramas cand am descoperit in ziar stirea legata despre T.B.C-ul descoperit la o profesoara din liceul meu, iar din acest motiv, toti elevii vor fi examinati, deoarece doamna profesoara nu stia ca are aceasta boala, si a predat in liceu...
Sincer, chiar imi pare enorm de rau pentru ea, desi o uram, si ii doream raul... dar asta era inainte sa merg eu prin spital... deoarece de atunci, nu doresc nimanui sa se imbolnaveasca, sau sa pateasca ceva rau....
Iar astazi, a fost cea mai ciudata zi, deoarece m-am trezit cu cea mai mare doza de somnolenta in mine, si nu am scapat nici macar o secunda de ea, iar dupa ce mi-a facut injectia aia, am inceput sa am stari de lesin, si o durere de cap insuportabila si-a facut aparitia...
Am dormit cam 3 ore astazi, si tot somn imi era....
Sa speram ca urmatoarea saptamana va fi mai frumoasa, tinand cont ca am doua teze in aceeasi saptamana(ironic), dar totodata este si ziua mea de nume....
Ma intorc la patutul meu, deoarece si-a facut aparitia Mos Ene se pare...
[O noua zi]
[Un nou rasarit de soare]